Origini
De secole, viața sălbatică a avut de suferit din cauza acțiunilor ființelor umane. Armele din ce în ce mai eficiente – arcuri, puști, puști de vânătoare – au facilitat uciderea vânatului de către oameni. Unele specii de animale au fost vânate până la dispariție. Pădurile au fost defrișate, mlaștinile au fost drenate și râurile au fost barate pentru a deschide calea agriculturii și industriei. Aceste activități au dăunat sau au distrus suprafețe mari de habitate de plante și animale sălbatice.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, o preocupare tot mai mare pentru dispariția animalelor sălbatice a dus la inițierea unor acțiuni de conservare cuprinzătoare. De atunci, guvernele din întreaga lume au adoptat legi de protecție și au pus deoparte parcuri naționale și alte rezervații pentru fauna sălbatică.
Munca
Un loc de muncă ca ofițer de aplicare a legii privind fauna sălbatică poate fi oportunitatea perfectă pentru cineva care iubește interacțiunea cu animalele sălbatice, disciplinând în același timp elementele criminale care încearcă să le decimeze numărul. De obicei, aceștia sunt ofițeri de poliție cu drepturi depline, cu puteri complete de reglementare în cadrul jurisdicțiilor lor.
Responsabilități unice
În unele țări, agențiile de conservare a faunei sălbatice au fost combinate cu agențiile de patrulare maritimă și pe apă. În astfel de cazuri, ofițerii de aplicare a legislației privind fauna sălbatică pot îndeplini roluri duble, lucrând și ca ofițeri de patrulare marină și s-ar putea afla în situația de a patrula atât în corpurile de apă, cât și în păduri.
Ofițerii de aplicare a legislației privind fauna sălbatică mențin populațiile de pește și vânat la niveluri sănătoase. Aceștia sunt, de obicei, primii care răspund la amenințările naturale sau provocate de om la adresa zonelor forestiere. Își petrec o mare parte din ziua de lucru contactând și interacționând cu vizitatorii, vecinii și ceilalți angajați.
Poate că nu este foarte profitabil, dar acest loc de muncă vă va oferi o satisfacție ca niciun altul – veți putea face o schimbare definitivă prin protejarea și slujirea naturii. În plus, veți fi martori la schimbările pe care le faceți în viața oamenilor și în mediul înconjurător.
Mediul plătește prețul
Crimele de mediu, cum ar fi braconajul, pescuitul excesiv și depozitarea ilegală a deșeurilor, amenință ecosistemele sănătoase. În lipsa unor patrule adecvate, acestea pot duce la declinul populațiilor de animale sălbatice, la răspândirea bolilor, la contaminarea căilor navigabile și la creșterea numărului de specii invazive și a eroziunii.
Capturarea braconierilor în flagrant delict
Cu mult timp în urmă, oficialii de aplicare a legii au venit cu ideea ingenioasă de a monta pielea unui animal de vânătoare mare pe un cadru robotic realist. Operațiunile de urmărire care au implicat Robo-decoys au asigurat mii de condamnări, dar braconierii s-au prins de șmecherie. Pentru a continua să prindă infractorii care încearcă să păcălească legea, agențiile de aplicare a legii privind fauna sălbatică folosesc acum cele mai recente progrese tehnologice.
Camerele cu infraroșu detectează prezența umană și alertează agenții de aplicare a legii, care îi pot prinde pe infractori în întunericul complet. Atunci când senzorii de unde de șoc balistice detectează undele de șoc produse de gloanțe, aceștia trimit o notificare agenților de aplicare a legii care pot obține geolocalizarea exactă a locului unde a fost tras un foc de armă. Dronele au devenit ochiul de pe cer al agenților de aplicare a legii și servesc la înregistrarea probelor. De asemenea, acestea pot fi echipate cu camere de detectare a căldurii în infraroșu pentru vedere pe timp de noapte, camere cu zoom și senzori acustici de unde de șoc.
Biologii criminaliști creează o bază de date cu locații specifice pentru populații întregi de animale și familii de turme. Dacă un ofițer de aplicare a legii privind viața sălbatică găsește pe cineva în posesia unei labe de urs, acesta poate căuta ADN-ul ursului în baza de date pentru a determina o anumită locație în care ar putea găsi cadavrul ursului. Aceștia pot trimite braconierul la închisoare sau pot alerta alți ofițeri de aplicare a legii din zonă pentru a fi în căutarea braconierilor.
Unele grupuri de conservare a naturii încorporează monitoare cardiace într-un vânat mare. Atunci când inima animalului se oprește, cel care monitorizează transmisia în direct primește o alertă. Atunci când este legată de alte instrumente de înaltă tehnologie, cum ar fi camerele video, microfoanele și colierele GPS, această metodologie are un impact asupra braconajului animalelor sălbatice prin integrarea geolocalizării cu dovezile audio și video.
Sfat?
„Nu vă scuzați niciodată pentru că sunteți prea sensibili și emoționali atunci când apărați bunăstarea faunei sălbatice. Lasă acest lucru să fie un semn că ai o inimă mare și că nu ți-e frică să îți arăți adevăratele sentimente. Aceste emoții vă dau puterea de a lupta pentru ceea ce este corect și de a fi vocea celor care nu pot fi auziți.”