- Cariere
- Agricultură, alimente și resurse naturale
- Arhitectură și construcții
- Arte, tehnologie audio/video și comunicații
- Managementul și administrarea afacerilor
- Educatie si instruire
- Finanţe
- Guvern și Administrația Publică
- Știința sănătății
- Ospitalitate și turism
- Servicii Sociale
- Tehnologia informației
- Lege, siguranța publică și securitate
- Producție, fabricație
- Marketing, vânzări și servicii
- Știință, tehnologie, inginerie și matematică
- Transport, distribuție și logistică
- Cursuri
Invata bine
Afla care sunt carierele potrivite pentru tine, citeste informatii despre ele, fa cursuri certificate pentru a putea avea un castig.
Login Now
Skip Login
Sign In
Select Your Favourite
Category And Start Learning.
Care sunt cele 5 dimensiuni de bază ale personalității?
Multe studii moderne și tradiționale din psihologie indică 5 dimensiuni de bază ale personalității. Dovezile acestei teorii au crescut de-a lungul anilor, teoria de principiu apărând în 1949. Cele cinci trăsături generale de personalitate descrise de această teorie sunt extraversiunea (adesea ortografiată și extroversiune), empatia, deschiderea, conștiinciozitatea și neuroticismul.
Cele cinci trăsături de bază ale personalității este o teorie dezvoltată în 1949 de D. W. Fiske (1949) și dezvoltată ulterior de alți cercetători, inclusiv Norman (1967), Smith (1967), Goldberg (1981) și McCrae & Costa (1987).
Cercetătorii petrecuseră ani înainte încercând să stabilească trăsăturile de caracter ca modalitate de a analiza comportamentul oamenilor. La un moment dat, Gordon Allport a găsit peste 4000 de trăsături. Chiar și atunci când acestea au fost reduse la 16, au fost considerate prea complicate. De aici au început cele cinci mari trăsături de personalitate.
Aceste mari categorii au fost cercetate și dezvoltate de-a lungul anilor și, deși există studii extinse în fiecare domeniu, cercetătorii nu sunt întotdeauna de acord cu privire la definiția fiecărei caracteristici.
Continut
Care sunt cele 5 dimensiuni de bază ale personalității?
Deschiderea este o caracteristică care include imaginația și perspicacitatea. Lumea, ceilalți oameni și dorința de a învăța și de a experimenta lucruri noi este deosebit de mare pentru această trăsătură de personalitate. Aceasta duce la a avea o gamă largă de interese și la a fi mai aventuros atunci când vine vorba de luarea deciziilor.
Creativitatea joacă, de asemenea, un rol important în trăsătura de deschidere; aceasta duce la o zonă de confort mai mare atunci când vine vorba de gândirea abstractă și laterală.
Gândește-te la acea persoană care comandă mereu cel mai exotic lucru din meniu, care merge în diferite locuri și care are interese la care tu nu te-ai fi gândit niciodată… aceea este o persoană care are o trăsătură de deschidere ridicată.
Oricine are un nivel scăzut al acestei trăsături tinde să fie privit cu abordări mai tradiționale ale vieții și poate avea dificultăți atunci când vine vorba de rezolvarea problemelor în afara zonei de confort a cunoștințelor sale.
Conștiinciozitatea este o trăsătură care include un nivel ridicat de atenție, un bun control al impulsurilor și comportamente orientate spre un scop. Această abordare organizată și structurată se regăsește adesea în rândul persoanelor care lucrează în domeniul științific și chiar în cel financiar cu amănuntul, unde orientarea spre detalii și organizarea sunt necesare ca set de competențe.
O persoană foarte conștiincioasă va planifica în mod regulat în avans și își va analiza propriul comportament pentru a vedea cum îi afectează pe ceilalți. Echipele de management de proiect și departamentele de resurse umane au în mod regulat persoane foarte conștiincioase care lucrează în echipele lor pentru a ajuta la echilibrarea rolurilor structurale în cadrul dezvoltării generale a echipei.
Un bun exemplu de persoană conștiincioasă ar fi cineva pe care îl cunoașteți și care planifică mereu în avans pentru următoarea întâlnire – iar între timp, păstrează legătura în mod regulat, verificând starea dumneavoastră de bine. Le place să se organizeze în jurul anumitor date și evenimente și se concentrează asupra dumneavoastră atunci când vă întâlniți.
Persoanele cu un nivel scăzut de conștiinciozitate tind să nu le placă structura și programele, să tergiverseze sarcinile importante și să nu reușească să ducă la bun sfârșit sarcinile, de asemenea.
Extraversiunea (denumită uneori Extroversiune) este o trăsătură pe care mulți o vor fi întâlnit în viața lor. Este ușor de identificat și recunoscut pe scară largă ca fiind „cineva care se energizează în compania altora”.
Aceasta, printre alte trăsături care includ, vorbăria, asertivitatea și o cantitate mare de expresivitate emoțională, au făcut ca persoanele extravertite să fie recunoscute pe scară largă de-a lungul multor ani de interacțiune socială.
Cu toții avem acel prieten sau membru al familiei – sau mai mulți – care nu sunt tocmai flori de perete într-o interacțiune socială. Aceștia prosperă în a fi în centrul atenției, se bucură să cunoască oameni noi și, cumva, tind să aibă cel mai mare grup de prieteni și cunoștințe pe care l-ați cunoscut.
Opusul este, bineînțeles, o altă persoană din viața noastră pe care o putem cunoaște, un introvertit. Aceștia preferă singurătatea și au mai puțină energie în situații sociale. A fi în centrul atenției sau a purta discuții mărunte poate fi destul de obositor.
Extrovertiții tind să aibă roluri foarte publice, inclusiv în domenii precum vânzările, marketingul, învățământul și politica. Văzute ca lideri, persoanele extrovertite vor fi mai predispuse să conducă decât să stea în mulțime și să fie văzute că nu fac nimic.
Persoanele care manifestă un nivel ridicat de empatie vor da semne de încredere, altruism, bunătate și afecțiune. Persoanele foarte agreabile tind să aibă comportamente prosociale ridicate, ceea ce înseamnă că sunt mai înclinate să ajute alți oameni.
Împărtășirea, consolarea și cooperarea sunt trăsături care se pretează la tipurile de personalitate foarte agreabile. Empatia față de ceilalți este înțeleasă în mod obișnuit ca o altă formă de agreabilitate, chiar dacă termenul nu se potrivește prea bine.
Opusul empatiei este dezagreabilitatea, dar aceasta se manifestă prin trăsături de comportament care sunt neplăcute din punct de vedere social. Manipularea și răutatea față de ceilalți, lipsa de afecțiune sau de simpatie, lipsa de interes față de ceilalți și de problemele lor sunt destul de frecvente.
Persoanele empatice tind să își găsească cariere în domenii în care pot ajuta cel mai mult. Lucrătorii caritabili, medicina, sănătatea mintală și chiar și cei care fac voluntariat în cantinele de supă și își dedică timpul celui de-al treilea sector (studii sociale) sunt sus în graficul agreabilității.
Neuroticismul se caracterizează prin tristețe, dispoziție și instabilitate emoțională. Deseori confundat cu un comportament antisocial sau, mai rău, cu o problemă psihologică mai gravă, neuroticismul este un răspuns fizic și emoțional la stres și la amenințările percepute în viața de zi cu zi a unei persoane.
Persoanele care prezintă niveluri ridicate de neuroticism vor avea tendința de a experimenta schimbări de dispoziție, anxietate și iritabilitate. Unele persoane care experimentează schimbări bruște de caracter din perspectiva cotidiană ar putea fi foarte nevrotice și răspund la niveluri ridicate de stres în viața profesională și personală.
Anxietatea, care joacă un rol important în alcătuirea neuroticismului, se referă la capacitatea unui individ de a face față stresului și riscului perceput sau real. Persoanele care suferă de neuroticism vor gândi prea mult la o mulțime de situații și vor întâmpina dificultăți în a se relaxa chiar și în spațiul propriu.
Bineînțeles, cei care se situează mai jos în clasamentul neuroticului vor prezenta o atitudine mai stabilă și mai rezistentă din punct de vedere emoțional față de stres și situații. De asemenea, persoanele cu un nivel scăzut de nevrotism se simt rareori triste sau deprimate, făcându-și timp să se concentreze asupra momentului prezent și să nu se implice în aritmetica mentală privind posibilii factori care induc stresul.
Cine a dezvoltat cele 5 mari trăsături de personalitate?
Dezvoltate inițial în 1949, cele 5 mari trăsături de personalitate reprezintă o teorie stabilită de D. W. Fiske și dezvoltată ulterior de alți cercetători, printre care Norman (1967), Smith (1967), Goldberg (1981) și McCrae & Costa (1987).
Se sugerează că încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea psihologii sociali încercau să obțină o înțelegere mai științifică a personalității, dar abia în anii 1930, când a fost realizat primul studiu oficial de către Gordon Allport și Henry Odbert, personalitatea a avut un fel de recunoaștere științifică. Aceștia au luat 18.000 de cuvinte din Dicționarul Webster pentru a descrie trăsăturile de personalitate și au găsit adjective care descriu caracteristici non-fizice, creând o bancă de 4500 de cuvinte de markeri comportamentali observabili.
Studii ulterioare au reușit să identifice multe suprapuneri și trăsături specifice fiecărei persoane, ceea ce a permis o analiză mai condensată și mai cuprinzătoare a trăsăturilor de personalitate. Cele 5 mari sunt utilizate pe scară largă și astăzi ca bază de studiu global.
Ce factori influențează cele 5 mari trăsături?
De la natură și educație până la vârstă și maturizare, cele 5 mari trăsături au fost studiate pe scară largă, ceea ce ne permite să vedem ce influențează impactul acestora asupra comportamentului și caracterului unei persoane.
Personalitatea a fost deseori pusă în ipoteză ca fiind o chestiune de educație sau de natură. Un studiu special a analizat 123 de perechi de gemeni identici și 127 de perechi de gemeni fraternali. „Constatările au sugerat că ereditatea fiecărei trăsături a fost de 53% pentru extraversiune, 41% pentru agreabilitate, 44% pentru conștiinciozitate, 41% pentru neuroticism și 61% pentru deschidere.”
De asemenea, a fost recunoscut pe scară largă faptul că, cu cât îmbătrânim, cu atât trăsăturile noastre comportamentale se vor schimba mai mult. Devenim mai puțin extravertiți, mai puțin nevrotici și mai puțin deschiși la experiențe noi, în timp ce agreabilitatea și conștiinciozitatea noastră vor crește pe măsură ce îmbătrânim.
Diferă bărbații și femeile în ceea ce privește trăsăturile Big 5?
Consensul general este că bărbații și femeile se aseamănă mai mult decât ne-ar face să credem știința socială normativă. Dar, așa cum sugerează și titlul, există câteva excepții.
Weinsberg și DeYoung au studiat în 2011 trăsăturile Big 5 și, în special, diferențele de gen în personalitate în cele zece aspecte ale Big Five. Ei au ajuns la concluzia că femeile tind să obțină scoruri mai mari la Extraversie, Agreabilitate și Neuroticism decât bărbații.
Alte studii au concluzionat că, deși diferențele pot fi prezente, unele trăsături nu sunt separate în mod extensiv. Îmbătrânirea va avea tendința de a alinia trăsăturile comportamentale, cum ar fi agreabilitatea și extraversiunea, unde ambele sexe tind să obțină scoruri mai mici pe măsură ce trece timpul.
Testele Big 5 - teste de trăsături de personalitate
Putem măsura cu succes trăsăturile de personalitate cu diferite instrumente și tehnici. În general, aceste teste încearcă să descopere cât de mult variază comportamentul tău de la mare la mic în cele cinci trăsături care includ: Deschidere, Conștiinciozitate, Extraversiune, Agreabilitate și Neuroticism.
Cum se măsoară trăsăturile?
În mod tradițional, un test de personalitate Big 5 se face cu ajutorul unui chestionar și a unui răspuns cu alegere multiplă.
De exemplu, aceste întrebări vor întreba în ce măsură o persoană este de acord sau nu cu faptul că este o persoană care exemplifică diverse afirmații specifice, cum ar fi
„Este deschis la a încerca experiențe noi” (pentru deschidere, sau deschidere mentală)
„Se gândește mereu la ceilalți” (pentru conștiinciozitate)
„Este în centrul atenției la o petrecere” (pentru extroversiune)
„Are încredere în ceilalți” (pentru agreabilitate)
„Este neliniștit în legătură cu viitorul tot timpul” (pentru neuroticism, sau emotivitate negativă)
Răspunsurile, de la „Foarte de acord” până la „Foarte în dezacord” (cu alternative între ele) vor determina la ce scară poate fi grupată persoana în diferite trăsături de personalitate.
Sunt testele de personalitate Big Five fiabile?
Evaluările bazate pe cele 5 mari teste de personalitate sunt foarte fiabile, cu condiția să se fi efectuat și să se fi fundamentat suficiente cercetări.
Este, până în prezent, cel mai validat științific și cel mai fiabil model psihologic de măsurare a personalității. Este utilizat pentru a ajuta la prezicerea comportamentului, precum și a personalității.
Rămâne un model fiabil, pe care întreprinderile și studiile științifice l-au putut utiliza în mod constant pe o perioadă lungă de timp pentru a ajuta la crearea de noi modele, care să prezică comportamentul unei persoane la locul de muncă, răspunsul la situații stresante și chiar înțelegerea unor aspecte ale studiilor sociale înregistrate.
Cum prezic cele cinci mari trăsături de personalitate comportamentul la locul de muncă?
La angajarea angajaților (sau la testarea angajaților actuali), cele 5 mari trăsături de personalitate ne ajută să înțelegem comportamentul la locul de muncă și să prezicem cu exactitate, în multe cazuri, performanțele viitoare. Fiecare tip de personalitate va avea un impact în cadrul mediului de lucru și în rândul celorlalți angajați. Capacitatea de a identifica unde ar putea exista un impact pozitiv sau negativ poate ajuta la influențarea deciziilor privind angajarea sau păstrarea personalului.
Un candidat cu un scor ridicat de deschidere ar fi dispus să învețe noi abilități și instrumente. În fața unor probleme mai abstracte, este mai probabil ca aceștia să se gândească la soluții abstracte și să se concentreze pe rezolvarea unor probleme noi, care poate că au fost trecute cu vederea anterior.
Candidații cu un scor ridicat de conștiinciozitate nu ar sta neapărat la birou până la miezul nopții în fiecare seară! Cu toate acestea, ar fi dornici să își facă treaba, să respecte termenele limită și să se descurce singuri, având nevoie de puțină atenție pentru a-și îndeplini sarcinile. Pe de altă parte, o persoană cu un scor scăzut ar avea nevoie de mult mai multă concentrare, timp și atenție pentru a îndeplini sarcina respectivă.
Scorurile ideale de extraversiune ar depinde de rolul pentru care faceți angajarea. Văzut de mulți ca fiind liderul unei echipe, un scor ridicat de extraversiune s-ar descurca bine în medii în care se dezvoltă prin interacțiunea cu ceilalți: vânzările, marketingul și relațiile publice, toate acestea necesită un anumit nivel de abilități de relaționare cu oamenii. Cu toate acestea, nu s-ar potrivi cu locuri de muncă mai tehnice, în care este nevoie de o concentrare specifică sau de un grad de izolare.
Un candidat care dă dovadă de un nivel ridicat de agreabilitate s-ar potrivi unui rol în care sunt necesare abilitățile personale și capacitatea de a fi în slujba celorlalți. Desigur, opusul ar fi rău într-un mediu de echipă puternică și ar cauza probleme semnificative pentru a lucra la un obiectiv sau o sarcină comună.
În cele din urmă, un candidat care prezintă un nivel ridicat de neuroticism nu se va potrivi unui rol în care există schimbări consistente, sarcini care necesită tendințe puternice de autopropulsare sau niveluri ridicate de stres. Cei cu scoruri scăzute de neuroticism vor prospera, însă, în aceste tipuri de scenarii la locul de muncă.
Aceste trăsături ne ajută să înțelegem cum ne-am putea comporta în viitor, la locul de muncă și în anumite circumstanțe ca. Pentru întreprinderi, ele pot identifica viitoarele talente, deraierile și chiar potențialul de succes.